militia.MyForum.ro

w0lfshad3 · Administrator Data inscrierii: 11/Iul/2014 Mesaje: 10

Document pdf:
http://www.scribd.com/doc/236836375/Dosar-Penal-1-Psihopatul-Mitomaniac-Criminal-Bogdan-Voinescu?post_id=100002046803330_684664158278471#_=_

Probe:
http://hotfil.es/1170797
sau
http://www.hotfiles.ro/download/plangere_penala_1_bogdan_voinescu.zip/1170797

Plangere penala #1

Raneti Tudor Andrei, identificat cu AI seria nr., CNP, domiciliat în, cu adresa de corespondenta electronica aleasa semnata electronic conform legii 455/2001 privind semnatura electronica, email: [url=mailto:tudor.raneti@gmail.com]tudor.raneti@gmail.com[/url],Telefon: 0744437390, in calitate de reclamant formulez prezenta plangere penala impotriva

Bogdan Voinescu – judecator psihopat mitomaniac de la Curtea de Apel Bucuresti

Complice si instigator direct

Cristian Mihai Ban – porcurorul general, spagarul santajist de la Parchetul azil de psihopati criminali de pe langa Curtea de Apel Bucuresti ce se ocupa cu musamalizarea dosarelor penale a magistratilorinfractori. Acesta a asigurat judecatorii corupti ca nu vor fi cercetati penal, respectiv nu li se va trimite dosarul in judecata, dovada fiind faptul ca abuzeaza de controlul administrativ pentru a musamaliza in persoana toate dosarele penale ce ajung la PCAB cand n-ar exista prim procurori sau procurori sefi de sectie in Parchetul azil de puscariasi de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, ultima dovada fiind faptul ca musamalizeaza dosarele in care este complice personal incalcand principiul de drept Nemo esse judex in sua causa potest (ro. nimeni nu poate fi judecator in propria cauza) prin uzurparea calitatii oficiale de judecator si propriului statut de procuror, obligatia procurorilor fiind de a trimite dosarul in judecata conform art. 1 din legea 303/2004 privind statutul judecacatorilor si porcururorilor conform caruia actul de justitie este intocmit exclusiv de judecacator, respectiv conform art. 264 Cod de procedura penala privind aprecierea probelor, este prerogativa judecatorului nu a porcurorului care doar strange probele (teoretic, in practica eu reclamantul am facut ancheta, strans probele si intocmit rechizitoriul in timp ce porcurorii de fiecare data au comis falsurile in inscrisuri in flagrant pentru a musamaliza dosarul penal si apara infractorul)

Luminita Palade – detine in continuare functia de porcuror general al Parchetului azil de psihopati mitomaniaci de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, concomitent cu functia din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii de unde musamalizeaza dosarele penale ale spagarului santajist Cristian Mihai Ban, trimitandu-i plangerile penale infractorului sa si le musamalizeze, precum si dosarele disciplinare, ca de pildă si dosarele penale privind jurisdictia PICCJ, fiindca precum am zis, asta e unica ocupatie a avocacatelui de stat mafiot Cristian “sisi(f)-ul musamalizarii dosarelor penale” Mihai Ban, musamalizarea dosarelor penale

In drept pentru INFRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGATURA CU SERVICIUL, in special:

Art. 297 Abuzul în serviciu

Art. 298 Neglijenţa în serviciu

si pentru INFRACTIUNI CARE IMPIEDICA INFAPTUIREA JUSTITIEI, in special:

Art. 265 Omisiunea sesizării

Art. 267 Favorizarea făptuitorului

Art. 272 Reţinerea sau distrugerea de înscrisuri

Art. 274 Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri

In drept pentru FALSURI IN INSCRISURI, in special:

Art. 324 Falsul material în înscrisuri oficiale

Art. 325 Falsul intelectual

Art. 326 Falsul în înscrisuri sub semnătură privată

Art. 327 Uzul de fals

Art. 330 Falsul în declaraţii

si pentru:

Art. 242 Înşelăciunea

Art. 288 Luarea de mită

Art. 290 Traficul de influenţă

Art. 295 Delapidarea

Art. 367 Constituirea unui grup infracţional organizat

In baza:

art. 52 alin. 3 din Constitutie: ”(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita în conditiile legii si nu înlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.”

Art. 94 din Legea nr. 303/2004: ”Judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal, în conditiile legii.”

Art. 96 din Legea nr. 303/2004: “(2) Raspunderea statului este stabilita în conditiile legii si nu înlatura raspunderea judecatorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.”

In fapt

Psihopatul mitomaniac Bogdan Voinescu minte in flagrant ca, citez "solutia este definitiva si nu poate fi atacata cu recurs in casatie, conform art. 434 C.p.p."

Dovada #1. Legea

Cod de procedura penala

CAPITOLUL V
Căile extraordinare de atac
SECŢIUNEA 2
Recursul în casaţie

Art. 434

Hotărârile supuse recursului în casaţie

(1) Pot fi atacate cu recurs în casaţie deciziile pronunţate de curţile de apel, ca instanţe de apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.

(2) Nu pot fi atacate cu recurs în casaţie:

a) hotărârile pronunţate pe urmă rejudecarea cauzei ca urmare a admiterii cererii de revizuire;

b) hotărârile de respingere a cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă;

c) hotărârile pronunţate în materia executării pedepselor şi a reabilitării;

d) hotărârile pronunţate în materia reabilitării;

e) soluţiile pronunţate cu privire la infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate;

f) soluţiile pronunţate ca urmare a aplicării procedurii privind recunoaşterea învinuirii;

g) hotărârile pronunţate ca urmare a admiterii acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

(3) Recursul în casaţie exercitat de procuror împotriva hotărârilor prin care s-a dispus achitarea inculpatului nu poate avea ca scop obţinerea condamnării acestuia de înspre instanţa de recurs în casaţie.

Cod de procedura penala

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 370

Felul hotărârilor

(2) Hotărârea prin care instanţa se pronunţă asupra apelului, recursului în casaţie şi recursului în interesul legii se numeşte decizie. Instanţa se pronunţă prin decizie şi în alte situaţii prevăzute de lege.

Nota: conform legii se poate. Bogdan Voinescu este un escroc deoarece judecatorii se supun numai legii conform art. 124 din Constitutia Romaniei, respectiv au depus juramant in acest sens conform art. 34 din legea 303/2004 privind statutul magistratilor

Dovada #2. observati in dreapta sus pe proba ce vine cu plangerea penala textul stampilat al presedintelui sectiei penale "Se va inainta impreuna cu dosarul la Inalta Curte de Casatie si Justitie". Aceasta demonstreaza in flagrant infractiunea de retinerea sau distrugerea de inscrisuri si sustragerea sau distrugerea de probe sau inscrisuri

Concluzie. Escrocul oligofren Bogdan Voinescu minte in flagrant in folosul mafiei magistratilor din care face parte pentru a musamaliza dosarul 11398/3/2014, act prin care-mi incalca in flagrant dreptul accesului la justitie, art. 21 din Constitutia Romaniei si dreptul la petitionare, art. 51 din Constitutia Romaniei - recursul in casatie nu se restituie, se solutioneaza

w0lfshad3 · Administrator Data inscrierii: 11/Iul/2014 Mesaje: 10

Cu precizarea ca judecatorii se pronunta prin sentinta, decizie sau incheiere, n-au atributii de procurori si nu pot refuza sa judece, nici nu sunt aplicabile solutiile procurorilor asupra dosarelor trimise in instanta. Bogdan Voinescu e un tampit si cine l-a invatat astfel nu mai putin tampit ca o sa descopar cine mai devreme sau mai tarziu, altfel va raspunde oricum conducerea Cur de Apel, adica Lia Savonea si Gradinaru Daniel, care sunt oricum sesizati pentru a obtine proba daca sunt sau nu complici si autori ai omisiunii sesizarii, inselaciunii si abuzului in serviciu, fiind obligati sa sesizeze organele judiciare in temeiul art. 291 CPP.

Doar Inalta Curte de Casatie si Justitie se poate pronunta asupra recursului in casatie

Codul de procedura penala

CAPITOLUL V
Căile extraordinare de atac
SECŢIUNEA 2
Recursul în casaţie

Art. 433

Scopul recursului în casaţie şi instanţa competentă

Recursul în casaţie urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Am gasit motivul precis pentru care judecacatorul de infractiuni Bogdan Voinescu se poarta ca un procuror fata de un dosar adresat instantei de judecata, fiindca a fost procuror, si e idiot ca un procuror roman, nu ca un judecator roman:

"Bogdan Florin Voinescu - a lasat balta meseria de procuror si a trecut "parleazul” la "vecini” (sau aliati - pentru ca nimeni nu mai stie, de parca s-a stiut vreodata, clar, dupa `89, in ce constau "relatiile” dintre procurori si judecatori) si s-a "facut” judecator. Acum are ocazia sa dea cu flit - daca vrea - tuturor dosarelor care ii vin pe masa din porțiunea fostilor colegi de la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti. A declarat ca anul trecut a castigt 345.670.000 lei vechi, adica un salariu lunar mediu de 28.800.000 lei vechi (?). Pai, la banii respectivi cum sa mai stai sa alergi zi si noapte dupa tot felul de violatori, hoti, criminali, evazionisti etc? Oare nu este mai bine ca Politia si Parchetul sa ti-i aduca, legati fedeles, impreuna cu dosare-avocati-martori etc, la Cremenal?!
Citeste mai mult: http://www.magistrati.ro/s1227-salariile-grevistilor-din-justitia-ploiestean-negrii-si-furnicutele-din-instante.html#ixzz3AOXxjlDC"

w0lfshad3 · Administrator Data inscrierii: 11/Iul/2014 Mesaje: 10

Cu precizarea privind intemeierea de drept a porcurorului psihopat mitomaniac Bogdan Voinescu, art. 341 (6) CPP, ca este un temei de drept invocat fals, fiindca la Curtea de Apel a fost inaintata contestatia solutiei Tribunalului Bucuresti privind dosarul penal 11398/3/2014 conform art. 341 (10) CPP.

Art. 341 (6) CPP nu este aplicabil din mai numeroase motive:

1. In temeiul art. 341 si art. 434 CPP sau a oricaror alte articole de CPP, nu se restituie petentului recursul in casatie. Aceasta este defectiunea psihopata a mintii bolnave alui Bogdan Voinescu care a ramas la abuzurile savarsite in caracteristică de procuror, pe care acum le savarseste in calitate de judecator, autoincriminandu-se de proce ce e penal. Bogdan Voinescu a fost numit judecator in luna august.2014, evident fiind ca n-are competenta in flagrant, e un infractor abject

2. in temeiul art. 341 (10) CPP, fiind incadrarea corecta a dosarului pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, si in temeiul art. 434 si art. 433 CPP, jurisdictia revine exclusiv Inalta Curte de Casatie si Justitie. Curtea de Apel Bucuresti n-are dreptul sa se mai pronunte legal sau ilegal in dosar, ci are obligatia sa-l inainteze la ICCJ! Este evident ca s-a musamalizat (degeaba, il retrimit si dau in judecata pe toti cei implicati) in flagrant dosarul ca sa nu ajunga pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Ca sa intelegeti de ce musamalizarea degeaba flagranta comisa de un tampit ca Bogdan Voinescu, trebuie sa cunoasteti istoricul dosarului

<sa citez istoricul dosarului din celelalte plangeri penale sau contestatii, am facut-o undeva dar am uitat unde>

Motivul musamalizarii este ca sunt o gramada de criminali spagari si santajisti din randul procurorilor si judecatorilor implicati, dosarul 3915/P/2012 de la baza dosarului 11398/3/2014 fiind in fapt o deconspirare a retelei mafiei magistratilor din parchetele din Bucuresti

Scurt istoric

1. plangerea penala #1 (cazul #1 de violarea secretului corespondentei si alte infractiuni informatice) n-a fost inregistrata de sectia de politie 9 sector 2 Bucuresti. Infractori: angajati ai Departamentului IT SC ROMANIA HIPERMARCHE SA

2. plangerea penala #2 (cazul #2 de violarea secretului corespondentei si alte infractiuni informatice) n-a fost inregistrat de parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 3 Bucuresti, insa de aceasta data am trimis prin recomandata cu confirmare de primire dupa prima experienta, si jegurile de bugetari din parchet tot au refuzat sa inregistreze dosarul penal. Infractori: angajati ai Departamentului IT SC ROMANIA HIPERMARCHE SA

3. abia dupa ce am facut dosar penal flagrant Parchetului de pe langa judecatoria 3 care nici pana in prezent habar n-are ca jurisdictia unei plangeri pentru violarea secretului corespondentei revine sectiei DIICOT din cadrul PICCJ, ca prin minune (ce sa vezi), a rasarit dosarul 3915/P/2012 privind plangerea penala #2

4. dosarul 3915/P/2012 a fost musamalizat prin tegiversare evident 2 ani de zile in favoarea infractorilor, pana dupa intrarea in vigoare a noului Cod Penal care prevede pedepse de 2 ori mai usoare pentru infractori, si elimina infractiunile de serviciu a functionarilor din sectorul privat

5. dosarul 3915/P/2012 a fost musamalizat prin infractiunile de falsuri in inscrisuri de procurorii Gherghe Bozu (care a intrat la PICCJ fara examen!) si Voicu Bogdan Felician de la PICCJ, care au afirmat ca nu exista probe si indicii si prin urmare fapta nu exista. Precizez ca dosarul 3915/P/2012 privind plangerea penala #2 este probat nu prin un probatoriu flagrant, ci prin dublu probatoriu flagrant constituit in inițialul rand din probe informatice originale, faptul ca unul din infractori mi-a trimis automat sau din greseala o confirmare de primire a unui email in care nu era destinatar si n-avea cum sa fie destinatar, si-n al doilea rand fiind constituit din recunoasterea infractorilor prin interogatoriul dosarului 31155/3/2011, adica, infractorii au recunoscut ( ca altfel le faceam dosar penal pentru marturia mincinoasa si falsul in declaratii si pentru asta, fiindca stiau ca am probe), si procurorii au mintit in flagrant ca fapta nu exista in timp ce stiau ca infractorii au recunoscut fapta

6. am contestat solutia mincinoasa a procurorilor psihopati mitomaniaci in dosarul 11398/3/2014, unde judecacatoarea de infractiuni Toader Daniela a achiesat la infractiunile procurorilor Gheorghe Bozu (care a intrat la PICCJ fara examen!), si Voicu Bogdan Felician

7. am contestat solutia mincinoasa a judecacatoare de infractiuni Toader Daniela, si dosarul a ajuns la “celebra” judecacatoare de infractiuni Viorica Costiniu de la Cur de Apel Bucuresti, care in loc sa judece dosarul, mi-a dat o amenda de 1200 lei, crezand ca ma intimideaza, si a obtinut contrariul, m-a infuriat, i-am facut dosar penal, disciplinar, i-am contestat jegul de solutie penala si garantez ca o s-o urmaresc cate zile mai are in iadul asta pamantesc pana-i fac rau pe saturate, si invit pe oricine sa mi se alature

8. am formulat recursul in casatie impotriva deciziei judecacatoarei de infractiuni Viorica Costiniu, motiv pentru care judecacatorii de infractiuni ai Cur de Apel Bucuresti vazandu-se in rahat, au apelat la procurorul papagal Bogdan Voinescu proaspat numit fara nici un alt temei judecacator, decat ca face parte din mafia magistratilor papagali romani. Tarfa penala Viorica Costiniu nu mai este curva de mult in uzurparea justitiei care este o afacere de familie, fiind insurata cu magistratul puscarias Florin Costiniu

9. mentionez ca despre plangerea penala #1 au tacut chitic toti, desi am prezentat-o din nou in dosarul 3915/P/2012 cu tot cu probe

Concluzie: conducerea Cur de Apel Bucuresti a dat avizul ca dosarul sa plece la ICCJ, dupa care a intervenit porcurorul infractor Bogdan Voinescu care a comis retinerea sau distrugerea de inscrisuri si sustragerea sau distrugerea de probe sau inscrisuri, trimitand recursul in casatie la vechea mea adresa de corespondenta, in loc sa-l trimita la ICCJ asa cum era legal, comitand in acest scop al musamalizarii infractiunile de falsurile in inscrisuri contrazicandu-se cu legea. Implicarea conducerii Cur de Apel Bucuresti estimez ca este constienta si directa, fapt pe care-l probez chiar acum prin faptul ca am facut o cerere de informare daca presedinta Lia Savonea si vicepresedintele Gradinaru Daniel stiau de aceasta situatie, ceea ce constituie concomitent sesizare, conducerea Cur de Apel Bucuresti fiind obligata in temeiul art. 291 CPP sa sesizeze organele judiciare, altfel autoreaza in flagrant omisiunea sesizarii si abuzul in serviciu, plus complicitate la faptele penale ale porcurorului psihopat mitomaniac Bogdan Voinescu

Legislatia relevanta:

Cod de procedura penala

CAPITOLUL V
Căile extraordinare de atac
SECŢIUNEA 2
Recursul în casaţie

Art. 434

Hotărârile supuse recursului în casaţie

(1) Pot fi atacate cu recurs în casaţie deciziile pronunţate de curţile de apel, ca instanţe de apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.

(2) Nu pot fi atacate cu recurs în casaţie:

a) hotărârile pronunţate după rejudecarea cauzei ca urmare a admiterii cererii de revizuire;

b) hotărârile de respingere a cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă;

c) hotărârile pronunţate în materia executării pedepselor şi a reabilitării;

d) hotărârile pronunţate în materia reabilitării;

e) soluţiile pronunţate cu privire la infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate;

f) soluţiile pronunţate ca urmare a aplicării procedurii privind recunoaşterea învinuirii;

g) hotărârile pronunţate ca urmare a admiterii acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

(3) Recursul în casaţie exercitat de procuror împotriva hotărârilor prin care s-a dispus achitarea inculpatului nu poate avea ca scop obţinerea condamnării acestuia de către instanţa de recurs în casaţie.

Cod de procedura penala

CAPITOLUL V
Căile extraordinare de atac
SECŢIUNEA 2
Recursul în casaţie

Art. 433

Scopul recursului în casaţie şi instanţa competentă

Recursul în casaţie urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Cod de procedura penala

CAPITOLUL VII
Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală

Art. 341

Soluţionarea plângerii de către judecătorul de cameră preliminară

(1) După înregistrarea plângerii la instanţa competentă, aceasta se trimite în aceeaşi zi judecătorului de cameră preliminară. Plângerea greşit îndreptată se trimite pe cale administrativă organului judiciar competent.

(2) Judecătorul de cameră preliminară stabileşte termenul de soluţionare, care este comunicat, laolaltă cu un exemplar al plângerii, procurorului şi părţilor, care pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii. Petentului i se va comunica termenul de soluţionare. Persoana care a avut în cauză valoarea de inculpat poate formula cereri şi ridica excepţii şi cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale.

(3) Procurorul, în termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicării prevăzute la alin. (2), transmite judecătorului de cameră preliminară dosarul cauzei.

(4) În situaţia în care plângerea a fost depusă la procuror, acesta o va înainta, împreună cu dosarul cauzei, instanţei competente.

(5) Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor.

(6) În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluţii:

a) respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată;

b) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, ulterior caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală;

c) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se compune o situaţie mai grea pentru persoana care a fabricat plângerea.

(7) În cauzele în care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară:

1. respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă;

2. verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, mai târziu caz, sancţionează corespunzător art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii şi:

a) respinge plângerea ca nefondată;

b) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală;

c) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi conține începerea judecăţii cu privire la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, când probele legal administrate sunt suficiente, trimiţând dosarul spre repartizare aleatorie;

d) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se elaborează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea.

(8) Încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6) şi la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) este definitivă.

(9) În cazul însușit la alin. (7) pct. 2 lit. c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul şi inculpatul pot face, motivat, contestaţie cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale. Contestaţia nemotivată este inadmisibilă.

(10) Contestaţia se depune la judecătorul care a soluţionat plângerea şi se înaintează spre soluţionare judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară ori, când instanţa sesizată cu plângere este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completului competent adecvat legii, care se pronunţă prin încheiere motivată, minus participarea procurorului şi a inculpatului, putând dispune una dintre următoarele soluţii:

a) respinge contestaţia ca tardivă, inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată şi menţine dispoziţia de începere a judecăţii;

b) admite contestaţia, desfiinţează încheierea şi rejudecă plângerea potrivit alin. (7) pct. 2, dacă excepţiile cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greşit soluţionate.

(11) Probele care au fost excluse nu pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei.

Nota: cum ar fi se vede nu exista notiunea de returnarea contestatiei sau recursului in casatie reclamantului